Dinamica reglementărilor în industria jocurilor de noroc: perspective și impact

Industria jocurilor de noroc se caracterizează printr-o evoluție continuă, aducând în permanență elemente noi şi provocări.
Malta Media, Telecoms, IT, Entertainment

Industria jocurilor de noroc se caracterizează printr-o evoluție continuă, aducând în permanență elemente noi şi provocări. În a doua jumătate a lunii iulie 2024, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a supus consultării publice două proiecte de ordin, vizând reglementarea exploatării în comun a jocu­rilor de noroc, precum și implementarea unor măsuri riguroase de prevenire și combatere a activi­tăților de jocuri de noroc desfășurate de operatorii nelicențiați, adresate cetățenilor români. Totodată, conform infor­ma­țiilor publicate pe website-ul ONJN, se antici­pează și mult-așteptatul progres în ceea ce privește întocmirea registrului de persoane autoexcluse și/sau indezirabile.

Exploatarea în comun a jocurilor de noroc

Proiectul de ordin publicat în trans­parență deci­zională prevede că o astfel de activitate este permisă numai în baza unui acord care prevede desfășurarea a cel puțin uneia dintre următoarele acti­vități specifice jocurilor de noroc: (i) ope­rarea mijloacelor de joc, (ii) încasarea și evi­dențierea mizelor și/sau plata și evi­dențierea câștigurilor și completarea do­cu­mentelor aferente activității cu­rente, (iii) întocmirea/com­ple­tarea docu­men­telor specifice do­meniului jocurilor de no­roc, a registrelor și declarațiilor lu­na­re pentru veniturile realizate, co­res­pun­zătoare tipului de joc de noroc exploatat, (iv) întocmirea rapoartelor specifice organizării și exploatării jocurilor de noroc la distanță.

Desfășurarea activităților spe­cifice de jocuri de noroc mențio­nate mai sus se poate desfășura folosind exclusiv personal cali­ficat angajat de oricare dintre companiile care dețin o licență clasa I (B2C) și/sau clasa II (B2B), care exploatează în comun jo­curi de noroc.

Așadar, după cum se poate ob­serva chiar la o primă vedere, proiectul de ordin nu pare să aducă, în versiunea actuală, cla­rificări substanțiale față de pre­vederile referitoare la exploa­tarea în comun prevăzute de articolul 1 alin. (51) introdus prin Legea 107/2024 (care reglementa de altfel și obligația de emitere a unui ordin care să stabilească activitățile care fac obiectul exploatării în comun) sau față de prevederile deja existente în Normele Metodologice.

Obligații B2B – activități de jocuri de noroc nelicențiate

Proiectul de ordin prevede în teza de început a art. 1 alin. (1) că “operatorii economici ce desfășoră acti­vități conexe în domeniul orga­nizării și exploatării jocurilor de noroc, prin intermediul unei so­cie­tăți înmatriculate în România sau printr-un sediu permanent” vor avea noi obligații de notifi­care de respectat, așa cum este detaliat mai jos. Cu toate acestea, proiectul continuă în circum­stanțierea fiecărei obligații de notificare utilizând diverse for­mulări generale cu referire la entitățile cărora le incumbă obligația (“operatorii economici licențiați clasa a II-a”, “operatorii economici ce desfășoră activități conexe în domeniul organizării și exploa­tării jocurilor de noroc în România”, “operatorii economici care dețin licența clasa a II-a emisă de O.N.J.N.”), fără a mai aduce în discuție criteriul pre­zenței societății în România (fie prin sediul social, fie prin sediul permanent), astfel că se poate argu­menta că obligațiile de notificare propuse sunt apli­ca­bile tuturor entităților licențiate clasa a II-a din Româ­nia, indiferent de jurisdicția în care sunt înregistrate.

Mai exact, proiectul de ordin publicat în transparență decizională de către ONJN prevede că operatorii licențiați clasa a II-a au obligația de a notifica și de a transmite autorității orice acord (indiferent de forma acestuia) care acoperă furnizarea de servicii legate de jocuri de noroc operatorilor B2C care nu au licență clasa I emisă de ONJN, în maximum 5 zile de la încheierea unui astfel de acord.

O astfel de notificare trebuie să includă: (i) natura/tipul înscrisului, numărul, data și durata acestuia (durata contractului), (ii) activitățile conexe ce fac obiectul prestării de servicii, (iii) datele de identificare ale beneficiarului serviciilor (denumirea companiei, sediul social, țara pentru care sunt furnizate servi­ciile), (iv) tipul jocului/jocurilor vizate de serviciile furnizate, și (v) domeniile de internet operate de beneficiarul serviciilor.

Mai mult, operatorii licențiați clasa a II-a trebuie să solicite de la entități terțe (probabil clienții lor B2C, operatori care oferă servicii în afara României, noțiunea nefiind definită în versiunea actuală a pro­iectului de ordin), altele decât operatorii B2C licențiați în România, înainte de începerea furnizării serviciilor, o declarație potrivit căreia entitatea terță respectivă nu va permite accesul la jocurile de noroc organizate în alte jurisdicții participanților care accesează platforma de jocuri de noroc din România și/sau cetățenilor români care nu au rezidență fiscală într-un alt stat. O astfel de declarație trebuie anexată la notificarea indicată anterior.

Fără a fi efectuat o analiză juridică aprofundată a acestui text, observăm că din punct de vedere legislativ acesta va fi emis sub forma unui ordin al președintelui ONJN, respectiv o legislație terțiară care, potrivit normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ar trebui doar să aducă clarificări textelor de drept existente, nicidecum să adauge la cele existente.

Se poate argumenta, de asemenea, că există dispo­ziții contradictorii și o lipsă (cel puțin parțială) de claritate în ceea ce privește întinderea obligațiilor operatorilor licențiați clasa a II-a.

Eventualele propuneri sau sugestii de modificări cu privire la cele două proiecte de ordine publicate de ONJN în transparență decizională au putut fi trans­mise de către industrie până pe 2 august. Sperăm că demersurile întreprinse de către entitățile licențiate clasa a II-a, direct afectate de proiectele de ordin (în special în ceea ce privește noile obligații de notifi­care), vor genera o îmbunătățire semnificativă a textelor de lege propuse spre adoptare.

Registrul persoanelor autoexcluse și/sau indezirabile

Nu în ultimul rând, se pare că ONJN intenționează să-și concentreze atenția în perioada următoare și asupra registrului jucătorilor autoexcluși. În baza unui comunicat de presă publicat recent pe website-ul oficial al institutiei, ONJN subliniază următoarele:

  • Obligațiile privind interzicerea accesului și cele referitoare la înregis­trarea și transmiterea cererilor de autoexcludere se aplică tuturor organizatorilor de jocuri de noroc, atât pentru activitatea de jocuri de noroc tradițională cât și pentru cea la distanță
  • Autoritatea derulează un proces de achiziție și va implementa un sistem de transmitere securizată a evidenței persoanelor auto­excluse și indezirabile, infrastructură care va cuprinde baza de date realizată la nivel național în scopul combaterii și prevenției adicției de jocuri de noroc referitoare la persoanele autoexcluse și indezirabile.

Acest articol a fost publicat in revista Casino Inside.

The content of this article is intended to provide a general guide to the subject matter. Specialist advice should be sought about your specific circumstances.

Mondaq uses cookies on this website. By using our website you agree to our use of cookies as set out in our Privacy Policy.

Learn More